În ultimii 30 de ani, lucrarea lui John Rawls „O teorie a dreptăţii” este cea mai discutată printre filosofii şi eticienii care tratează această problemă.

Filosoful american are drept intenţie să furnizeze o definiţie procedurală a dreptăţii prin care să asigure un tratament egal al fiecăruia şi, în consecinţă, eliminarea discriminărilor, acestea fiind specifice definiţiilor de tip distributiv ale dreptăţii.

Atunci cand, in decembrie 1989, structurile regimului comunist s-au prabusit in mod neasteptat, societatea romaneasca incepea o lunga ucenicie a libertatii pentru care era putin pregatita, ca urmare a celor patru decenii de regim comunist, in care monopolul Partidului asupra intregii vieti sociale si politice a tarii fusese total. Spre deosebire de alte tari est-europene, […]

Discuţia pe care încerc s-o deschid aici nu priveşte nicicum practica politică liberală. Au existat şi există în politica românească formaţiuni care au în denumirea lor, în programele şi în practica lor efectivă o legătură cu liberalismul. Imediat după 1989, prin reacţie la monopolizarea sistemului politic şi social de către partidul comunist, liberalismul a avut o influenţă sensibilă asupra minţilor oamenilor din România. Discursul de tip liberal este, după 1989, indiscutabil prezent într-o serie de scrieri din domeniul filosofiei, economiei sau istoriei. Nu ar fi greu să documentăm acest lucru. Este el aşezat însă pe un sol compatibil cu liberalismul ca atitudine intelectuală?

De ce ar încheia indivizii contracte (explicite, formale) între ei? Adevărul este că, pentru multe dintre activităţile noastre, nu încheiem contracte. Nu am contract cu cei care vând fructe la marginea trotuarului, pe strada noastră. Mă aştept doar că vor veni în zilele lucrătoare. Nu au nici ore între care este deschis “magazinul”. Este suficient să te uiţi pe geam şi să vezi că au venit.