Ar trebui să ne amintim mai des că orice instituţie, oricât de impunătoare, solidă şi vastă, începe cu un lucru care nu poate fi nici măcar atins. Începe cu o idee.

Când o instituţie publica devine falimentară, singura soluţie pentru a o salva de la dezastru este creşterea unei taxe. Nici televiziunea publică nu face excepţie, susţine preşedintele TVR. Ca în cazul oricărui alt activ al statului administrat dezastrous, ne-am putea întreba dacă nu ar fi mai bine să trecem la privatizarea sa. Însă nici nu putem deschide gura, pentru că trezim imediat o reacţie vehementă, un strigăt de indignare mobilizator menit a scoate lumea în Piaţa Universităţii. E adevărat că nu se repetă eternul “Nu ne vindem ţara”, ci mult mai intelectualul “Nu ne distrugeţi spiritul!”. Cultura e un bun public ce nu poate fi furnizat privat, spun unii, conştienţi de natura materialistă a comercialului. În plus, actuala deşertificare informaţională cauzată de trusturile mogulilor de presă face absolut necesară o instituţie publică menită a revela adevarul, adaugă noii intelectuali pasionaţi de mitinguri.