De ce aleg unii sa se preocupe de soarta unui egiptean pe care nu-l vor vedea niciodata? Sigur, egipteanul de 22 de ani este parte a civilizatiei libere intr-un fel in care multi rezidenti teritoriali ai Vestului nu sunt. Dar la nivel personal traim dilema obisnuita - sau il elibereaza, si atunci efortul meu e redundant, sau nu il elibereaza si atunci preocuparea mea e inutila. Deci mai bine ma duc la cinema. Problema apare insa cand descopar ca ma pot bucura de filme ca “300” doar pentru ca stiu ca eu sau altul ca mine face ceva pentru Kareem sau altul ca el. Fara un dram de incredere ca eu sunt mai degraba in tabara “baietilor buni”, nu pot trai emotiile respective si nici intelege mesajul.