Guvernul se consideră îndreptăţit, printr-o legitimitate prevăzută in corpore în actul fundamental, să emită orice acte crede de cuviinţă, indiferent de modul în care prejudiciază alte autorităţi, persoane sau organizaţii.
Hotărârile de Guvern nu se emit în realitate doar pentru organizarea executării legilor (formulare de altfel evazivă care a determinat o nefericită uzanţă a "normelor metodologice de aplicare…"), aşa cum prevede Constituţia României, ci adesea le modifică şi le completează, devenind norme obligatorii chiar în faţa instanţelor de judecată. De asemenea, se adoptă hotărâri atunci când se dispun finanţări pentru diferite manifestări, creşteri salariale ale funcţionarilor ministerelor, transferuri de proprietate etc.
Deşi ordonanţele simple se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, aceasta lege de abilitare are statut de lege ordinară, deci se adoptă conform art. 76 alin. 2 din Constituţie "cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră".
Or, în aceste condiţii suntem îndreptăţiţi să observăm că o legitimitate îndoielnică şi extrem de diluată stă la baza guvernării prin ordonanţe, ca să nu mai vorbim de ordonanţele de urgenţă care ar trebui efectiv interzise.
Posibilitatea adoptării ordonanţelor de urgenţă de către Guvern este prevăzută de art. 115 alin (4) din Constituţia României. Conform legii fundamentale, emiterea ordonanţelor de urgenţă este condiţionată de îndeplinirea unor cerinţe şi proceduri a căror intenţie pare a fi aceea de a limita ingerinţa Guvernului în regimul instituţiilor fundamentale ale statului sau în drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. În practică însă, lucrurile nu stau cum ar trebui, căci mecanismele de limitare a acţiunii Guvernului se dovedesc ineficiente. Întreaga legislaţie românească a devenit stufoasă şi greu de aplicat din cauza excesului de norme care nu mai au calitatea de a fi legi generale, ci se aplică din ce în ce mai mult pe segmente specializate. Ordonanţele, fie ele simple sau de urgenţă, deşi sunt acte ale executivului, deci de adminstrare, au statut de lege şi sunt aplicate ca atare în toate domeniile, inclusiv în judecătorii, tribunale şi curţi de apel, Guvernul impunindu-si astfel politica
în instanţele de judecata. În plus, ele nu pot fi atacate ca orice act administrativ, direct la instanţele de contencios administrativ (deşi adesea prejudiciază entităţi private, persoane fizice, asociaţii, firme), ci trebuie în prealabil declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României, lucru adesea dificil.
Teoreticienii liberali au criticat permanent tendinţa nestăpânită de legiferare excesivă; delegarea legislativă este un mecanism care nu face decât să dea amploare acestui fenomen. Desigur, Guvernul trebuie să aibă la îndemână pîrghii prin care să poată administra şi să poată acţiona în situaţii de reală criză. Dar a legifera pur şi simplu oricând se doreşte este un prerogativ care va duce în final la pierderea libertăţii cetăţenilor, or legitimitatea este în strânsă legătură cu statul de drept. Bunele intenţii vor dispărea, sufocate de hăţişul normativ. Raţionalizarea continuă a tuturor domeniilor de activitate duce la consecinţe imprevizibile, de necontrolat, cum ar fi birocratismul agresiv – un nou tip de absolutism. Într-o societate din ce în ce mai convenţională şi sufocată de norme, se creează riscul pierderii drepturilor şi libertăţilor. Să nu uităm că legitimitatea îşi trage substanţa din consens, că cetăţenii sunt cei care fac concesii legilor şi oricăror acte normative pentru a permite instaurarea
ordinii şi a regulilor civilizatoare, dar acestea trebuie să fie obligatoriu juste prin raportare la statul de drept.
Constituţia, prin art. 115 alin (5) ultimul paragraf, dispune : "Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la art. 76 alin (1)", deci ingerinţa Guvernului este permisă în domenii ce sunt protejate prin legi organice. Dar atunci Constituţia conţine prevederi contrare, căci tot la art. 115, alin. (6) vedem că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Or, care sunt instituţiile fundamentale ale statului dacă nu cele prevăzute şi apărate expres de Constituţie prin procedura legii organice (art. 73, alin (3) )? S-a observat adesea în practică faptul că insuficienţa motivării unei ordonanţe nu constituie motiv ca aceasta să fie declarată neconstituţională. Orice motiv este bun, orice situaţie poate fi extraordinară şi orice problemă poate cere soluţionare urgentă. În aceste condiţii, sunt sau nu eficiente limitările aduse de noua Constituţie în privinţa mecanismelor de delegare
legislativă? Unde ne va duce excesul de legislaţie care maschează adesea norme juridice cu destinaţie? Guvernul consideră legitimă adoptarea de ordonanţe de urgenţă, pentru că mecanismul este prevăzut de Constituţie iar aceasta a fost la rândul ei aprobată de popor. Numai că substanţa legitimităţii nu stă doar în consens, care este acordat la modul general, nu pentru fiecare articol din Constituţie în parte, ci şi în încrederea că acele reguli ale jocului asupra cărora s-a căzut de acord vor fi benefice şi drepte.
Legitimitatea s-a obţinut forţat în lipsa înţelegerii şi asumării procedurilor constituţionale. Această legitimitate rarefiată are repercusiuni implicite în fiecare dintre regulile aplicate zilnic în fiecare domeniu al vieţii publice. Nesincronizarea mecanismelor care duc la consens şi legitimitate poate duce la crize politice fundamentale ce au ca posibilă consecinţă chiar prăbuşirea democraţiei.
Art. 1 alin. 4 din Constituţa României spune: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale."
Daca îndeplinirea strictă a unei proceduri constituţionale duce la încălcarea unui principiu de drept din acelaşi act fundamental, prioritate trebuie să aibă principiul de drept, pentru că nu poate exista legitimitate alături de nedreptate. Injusteţea bazată pe proceduri corecte delegitimează orice act de exercitare a puterii publice.
Mihai Florian a comentat:
12 Iulie 2007 la 08:07
Lucrurile stau foarte simplu: actiunile guvernului sunt legitime cand ele sunt indreptate impotriva burgheziei, si nelegitime cand sunt impotriva muncitorilor. insa un stat burghez nu poate lua masuri impotriva burgheziei DECAT ca urmare a luptei maselor, de aceea este bine ca, tot prin lupta muncitorilor, el sa fie INLOCUIT cu un stat proletar.
nicky a comentat:
12 Iulie 2007 la 22:07
Domnule Mihai Florian,
Intr-un mesaj postat pe forumul dedicat articolulului despre Patapievici, tratati in mod ironic argumentele mele. Ma tem ca eu nu pot face acelasi lucru la adresa ineptiilor pe care le sustineti aici. Ceea ce ati spus mai sus mi se pare mult prea grav pentru a fi ironizat. Chiar si asa nu voi proceda precuma ati facut dumneavoastra.
Ma tem ca va contraziceti grav. Masurile legitime la care faceti referire vor afecta si muncitorii. Asta, atata vreme cat acceptati faptul ca existenta burgheziei poate fi conceputa intr-un sistem politic altul decat cel socialist, comunist. Acestui sistem ii spune economie de piata (capitalista) in care mijloacele de productie se afla in proprietate privata. Prin urmare, intr-o economie de piata, masurile indreptate impotriva burgheziei (capitalistilor) sunt masuri indreptate impotriva muncitorilor. Capitalistii vor fi fortati, gratie interventionismului guvernamental, sa isi restranga afacerile si sa concedieze muncitori. Iata cum aceleasi masuri devin nelegitime si pentru muncitori.
Intr-o economie de piata nu poate exista aceasta distinctie vecina cu delimitarea pe care o faceau sustinatorii ideii de lupta de clasa. Din ceea ce stiti dumneavoastra sunt convins ca ati gasi cateva exemple de muncitori care au ajuns “capitalisti” gratie prabusirii sistemului economic centralizat.
Prin urmare, un stat burghez poate lua masuri impotriva burgheziei doar daca devine proletar. Asta reiese din ceea ce ati scris mai sus. Lasand de-o parte absurditatea celor pe care le sustineti, asa cum am spus si in interventia anterioara, argumentele dumneavoastra sunt inspirate din lupta de clasa. Ma tem ca actualmente, dupa exemplul prabusirii economiilor sociliste, nici macar comunistii naivi nu mai pot crede in asemenea clisee. V-am facut niste recomandari la interventia mea anterioara. Va rog sa la aveti in vedere!
Numai bine!
Bogdan Enache a comentat:
12 Iulie 2007 la 22:07
Excelent articol ! Ca sa rezum, guvernarea prin ordonante de urgenta este vecina cu guvernarea arbitrariului - un lucru care se stia, dar care trebuie mereu amintit; insa ce nu stiam pana acum si ai reusit sa demonstrezi foarte clar este ca legea fundamentala, Constitutia Romaniei, “legitimeaza” de fapt arbitrariul pana la un nivel nebanuit, si asta pe baza unei MARI CONTRADICTII in insasi formularea din textul constitutional privind natura si functia legilor organice si a ordonantelor de urgenta.
gabriela dumitrescu a comentat:
13 Iulie 2007 la 07:07
Multumesc pentru apreciere domnule Bogdan Enache. Observatiile mele asupra acestui capitol din constitutie se datoreaza faptului ca lucrez in fiecare zi cu legislatia. Sunt jurist, secretar la Primaria Strehaia, jud. Mehedinti si sunt zilnic coplesita de excesul de legi si ordonante proaste.
Mihai Florian a comentat:
13 Iulie 2007 la 11:07
Pentru Nicky:
Sustemul socialist s-a prabusit in Europa de Est DIN CAUZA NATIOANLISMULUI, din cauza ca unii lideri au preferat sa se alieze cu imperialistii americani si occidentali. Ia mai pune mana pe carte si incearca sa vezi: n-a fost oare Ceausescu omul americanilor? (pana in 1985). N-a fost el oare in relatii excelente cu FMI-ul si Bnaca Mondial (PANA la Gorbaciov)? ia fa tu o mica cercetare.
Si nu uita: SI LEGIONARII erau impotriva teoriei luptei de clasa. Coja si acum mai spune ca lupta de clasa e “periculoasa pentru neam”. Am avut si o discutie speciala cu el pe tema asta.
nicky a comentat:
13 Iulie 2007 la 18:07
Pentru Mihai Florian,
Asteptam niste contraargumente la ceea ce eu am sustinut vis a vis de acest articol. Dar ma rog…
Nu stiu unde ai citit tu ca socialismul si nationalismul se exclud reciproc. Socialistii marsau pe tema nationalismului tocmai pentru a putea manipula mai usor masele. Sa-ti amintesc de filonul nationalist intretinut chiar de cel la care tu te referi ca fiind “omul americanilor”? Socialistii aveau nevoie de nationalism tocmai pentru a obtine adeziunea maselor. Insusi Ceausescu facea apel la clisee nationaliste, atunci cand invoca pozitia nonagresiva a Romaniei de-a lungul istoriei, pentru a nu invada Cehoslovacia. Despre faptul ca Ceausescu “era omul americanilor” nu stiu unde ai citit. Aprecierea din partea americanilor a aparut tocmai ca urmare a atitudinii lui oarecum distanta fata de Moscova. Eu as spune ca, dimpotriva, socialismul a existat in Europa de Est, mai precis in Romania, gratie nationalismului pe care l-a exploatat la maximum si chiar pana la ridicol.
Asta nu inseamna ca nationalistii autentici erau in mod necesar socialisti. Il amintesc aici pe Antonescu.
Daca vrei sa intelegi cauzele prabusirii socialismului renunta la lecturi demne de teoria conspiratiei si analizeaza cauzele economice si etice ale imposibilitatii existentei acestui sistem construit, aparent pentru oameni, dar care are la baza fundamente impotriva legilor firii si eticii. Inexistenta proprietatii private, imposibilitatea calculului economic, lipsa pietei libere si a formarii libere a preturilor sunt cauze explicative ale prabusirii socialismului, nicidecum nationalismul.
Legat de articolul de mai sus,
Excesul legislativ este periculos nu doar cand vine din partea Guvernului. Poate nu am citit cu atentie dar cred ca merita analizat si rolul Parlamentului in aceasta ecuatie. Nu de alta, dar s-ar putea induce ideea ca Parlamentul ar trebui sa legifereze si nu Guvernul. Excesul legislativ este la fel de nociv indiferent din partea cui provine. Va amintesc ca in urma cu aproximativ doua saptamani, la finele sesiunii parlamentare, au fost adoptate “pe banda” peste o suta (daca nu ma insel) de legi intr-o singura zi (in cateva ore mai exact).
Mihai Florian a comentat:
13 Iulie 2007 la 18:07
Nicky, pentru ca socialismul sa intreaca capitalismul din TOATE punctele de vedere, inclusiv cel al productivitatii, e nevoie de exploatarea resurselor intregii lumi. Capitalismul se dezvolta in fel acesta- si cu atat mai mult in epoca multinationalelor. Victoria deplina si definitiva a socialismului poate veni numai la scara MONDIALA. Intelegi? Dar PANA sa ajunga acolo trebuie sa treaca prin etapa stadiului international. DE ACEEA era nevoie de o integrare stransa a blocului socialist, era nevoie de un plan unic de dezvoltare pentru toate componenetele lagarului, de o moneda unica etc. Au existat asemenea propuneri, dar ele au fost respinse. Ceea ce ma duce cu gandul ca Ceausescu a fost in realitate omul americanilor. De altfel, chiar tu recunosti ca imperialistii l-au sprijinit. De aceea mai degraba tu te contrazici singur.
Solutia cu nationalismul aduce oarece avantaje pe termen scurt, de pilda deschide portile partidului unor elemente ne-proletare, ba chiar de-a dreptul reactionare. Pe termen lung insa E O CATASTROFA, deoarece submineaza unitatea blocului socialist, impiedica extinderea revolutiei de la faza nationala la cea internationala, impiedica cresterea productivitatii prin dezvoltarea unei economii integrate la nivel international, impiedica sprijinirea revolutiei mondiale. Nationalismul este o CATASTROFA pentru socialism si pentru clasa muncitoare.
Iar Antonescu nu a fost nici pe departe singurul natioanlist fara tendinte socialiste. Au mai existat si altii- Franco, Mussolini, Hitler. insa eu vorbeam de nationalistii cu tendinte socialiste- Ceausescu, Mao, Enver Hoddja, Pol Pot. Astia au facut RAU socialismului. Hitler si Mussoloni n-aveau ce rau sa faca din moment ce erau nationalisti ne-socialisti. Raul cel mare il reprezinta nationalistii socialisti.
Ioana a comentat:
15 Iulie 2007 la 11:07
Articolul este interesant, dar mi se pare ca prea se sparg toate oalele in capul Guvernului. Sa nu uitam ca emiterea de ordonante sau de ordonante de urgenta presupune delegare din partea Parlamentului. Acesta isi exprima vointa sa de a delega puterea a priori in cazul ordonantelor simple si a posteriori in cazul ordonantelor de urgenta. Nu ai pomenit in analiza ta acest lucru si mi se pare ca asta face din Parlament marele vinovat.
In rest, dupa cum spunea si Nicky, excesul legislativ face rau, indiferent de autoritatea de la care emana. Si deocamdata stam bine, sa vedeti ce e in U.E.;).
P.S.: Am devenit un fan infocat al lui Mihai Florian pentru umorul sau involuntar. La fel ca elevul care vorbea despre castravete la toate materiile unde era ascultat, pentru ca altceva nu stia, si Florian o tot da cu “castravetele” comunist la toate posturile, indiferent despre ce ar fi ele.
video poker gratuito a comentat:
11 Martie 2008 la 14:03
video poker online gratis…
Caso american roulette video poker pc…
casino gratis senza deposito a comentat:
11 Martie 2008 la 14:03
casino online legali…
Manda casino en linea keno online…
Anonim a comentat:
24 Martie 2008 la 08:03
Black Girls Having Oral Sex…
Black Girls Having Oral Sex…
betandwin casino a comentat:
1 Mai 2008 la 17:05
video poker gratuits…
One play blackjack online free advance cash check credit no…
card credit processing software credit card processing software card configuration credit processing software a comentat:
2 Mai 2008 la 20:05
vc poker…
After that juego interactivo paginas web credit card debt consolidation service…
cartes a jouer poker a comentat:
7 Mai 2008 la 07:05
jouer poker internet…
Avantde jouer poker internet gagner poker internet…