Acesta este titlul unui articol de analiza aparut in Ziarul Financiar la data de 10 iulie 2007 (cel putin la sectiunea asta e incadrat). Partea proasta este ca articolul nu este deloc de analiza, si, luat la bani marunti, se dovedeste a fi mai mult opusul ei.

Inca de la inceput sintem anuntati ca bugetul pensiilor traverseaza cea mai buna perioada din ultimii 17. Ceea ce este adevarat, dar motivatia scartie puternic:

"Anul trecut, bugetul asigurarilor sociale de stat a inregistrat cel mai mare excedent din ultimii 17 ani, adica 506 mil. euro. Anul acesta, supraperformanta de colectare s-ar putea repeta: dupa primele cinci luni, bugetul de pensii sta pe un surplus de 179 mil. euro, fata de 101 mil. euro in primele cinci luni din 2006."

Din pacate analistul de serviciu de la ZF scapa din vedere urmatorul aspect: de la 1 ianuarie 2006 pensiile agricultorilor se platesc de la bugetul de stat iar pensiile pentru concediile pre si post-natale se platesc de la bugetul asigurarilor de sanatate. Conform CNPAS in anul 2006 a fost inregistrat un numar mediu de pensionari agricultori de 1.005.470 a caror valoare a pensiei a fost de 1.407.008.121, ceea ce inseamna, la un curs mediu BNR de 3.5245 exact 400 milioane de euro. Daca adaugam si concediile pre si post-natale, excedentul pe sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, vom remarca ca bugetul asigurarilor de stat pe 2006 sta mai bine decit cel din 2005 (cind se raporta un deficit de 610 mil. RON), dar nu asa de roz cum se lasa a se intelegem din articol, si totul este o manevra contabila (corecta la nivel de principiu).

ZF spune ca pe primele 5 luni ale anului bugetul de pensii (ma rog, se cheama de asigurari sociale de stat) raporteaza un surplus de 179 mil. euro. pentru a intelege de unde vine surplusul este suficient sa citesti bugetul asigurarilor sociale de stat pe 2007, care fixeaza ca salariu mediu brut pe economie 1270 RON. Dar datele statistice furnizate de INSSE dau un salariu mediu brut pe economie mai mare inca din luna martie: 1232 RON in ianuarie, 1264 RON in februarie, 1364 RON in martie, 1387 RON in aprilie, 1361 in mai – adica o medie de 1321 RON, 4%. Daca socotim bugetul asigurarilor sociale de stat de 22.716,7 mil. RON la un curs mediu euro/RON de 3.2 asta inseamna ~6,884 mld euro, si un simlu calcul aritmetic ne conduce la un excedent bugetar pe primele 5 luni ale lui 2007 de ~3%. De ce e important? Simplu, pentru ca asta se cheama "inselatorie", guvernul putind modifica oricind Legea Bugetului asigurarilor sociale de stat in concordanta cu noile realitati statistice. Nu o face pentru ca vrea sa acopere deficitul de anul viitor cu excedentul din acest an. Si in 2009, cu ce va mai fi acoperit?

"In ultimii 17 ani, pensia medie a pierdut aproape continuu teren in fata salariului mediu, ajungand in prezent la 36% din acesta."

Alta dezinformare, acoperita, probabil de acel "aproape" din text. Datele statististice furnizate de CNPAS arata astfel:

iar pentru explicatie, analistul de la ZF ar putea sa consulte eventual urmatorul tabel:

decit sa se lanseze in a trage concluzii. Legate de propunerea legislativa aprobata de parlament:

"Daca va fi aplicata, legea majorarii pensiilor ar readuce punctul de pensie la 45% din salariul mediu, fata de o treime, cat este in prezent."

Dar sa vedem ce resurse a gasit ministerul finantelor, conform ZF:

"Veniturile bugetului de pensii au crescut in primele cinci luni ale anului cu 26% (exprimate in euro). Daca acestea pastreaza acelasi trend, vor putea acoperi doar jumatate din banii necesari masurii."

Fals. Dupa cum aratam mai sus, excedentul pe primele 5 luni ale anului 2007 se reflecta 1:1 in cresterea salariului mediu brut. Cum valoarea punctului de pensie este procent din valoarea salariului mediu brut, aceasta va trebui bugetata din start. Pentru cresteri peste procentual actual bugetat de 31% trebuie gasite alte resurse. Raportarea la euro e alta alta magarie, prin faptul ca euro a pierdut mai bine de 10% in raport cu leul din 2006. Dar 26% suna frumos. Si totusi pensiile, ca si salariile, se calculeaza in RON.

"Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, a estimat ca restul de bani pot veni din cresterea economica si doar o mica parte din subventii de la bugetul de stat. Analistii sunt insa reticenti si spun ca avansul economic nu va duce automat la venituri bugetare mai mari, fie la bugetul de stat, fie la cel de pensii."

Pot fi de acord cu ministrul de finante in masura in care cresterea economica de care vorbeste o reprezinta bugetul de stat. Iar guvernul este dispus ca o buna parte din aceasta sa se duca in subventie la fondul de asigurari sociale de stat. De ce nu il cred? Pentru ca ma uit pe programul de autostrazi (vezi site Ministerul Transporturilor), pe preconizatul 6% din PIB catre invatamint, pe faptul ca o buna parte din bugetari ar trebui exclusi de la a fi partasi la cresterea economica. Pur si simplu nu incap toate in aceasta crestere.

"Bani mai multi la bugetul pensiilor ar putea fi adusi de majorarile salariale si de cresterea numarului de angajati. Salariul mediu net pe economie a crescut cu 20% anul trecut (exprimat in euro), iar anul acesta ar putea avea loc o majorare de cel putin 30%, ajutata inclusiv de aprecierea puternica a leului fata de euro."

Analistul numara steagurile: doua la primarie, unul la prefectura, doua la primarie … Dar e scuzabil, inainte lui o facuse insusi ministrul economiei si finantelor.

"Cat despre cresterea numarului de salariati, aceasta nu va depasi cel mai probabil 2%-3% pe an, daca urmeaza trendul inceput in 2004-2005. De atunci, numarul angajatilor din economie a crescut cu circa 125.000 pe an."

Da, asta e. Sistemul de pensie prin repartitie pe asta se bazeaza: un raport decent intre numarul contribuabililor si numarul pensionarilor. Iar datele de mai sus arata ca, intr-adevar, nu ne prea putem baza pe o imbunatatire semnificativa aici decit in masura in care cei ~2 milioane de romani plecati din tara nu reusesc sa devina contribuabili la sistemul national de asigurari de stat. Singura resursa sanatoasa pentru a mari acel 31% este, asadar, limitata.

"O alta sursa de finantare a masurii, prevazuta chiar de legea majorarii pensiilor, este eliminarea plafonului de calcul a contributiilor de asigurari sociale de stat, alaturi de includerea in acest plafon a primelor si stimulentelor incasate de functionarii publici. Specialistii au contestat insa aceasta masura, estimand ca nu va acoperi decat o parte infima din necesarul de finantare.

Mai mult, pe piata au aparut saptamana trecuta informatii conform carora statul ar putea percepe contributii de pensii (CAS) si pentru veniturile realizate din alte surse decat munca - de la dividende la drepturi de autor. Informatiile au plecat de la o declaratie a premierului Calin Popescu-Tariceanu, care a precizat ca angajatii vor plati CAS pentru toate veniturile realizate. De altfel, legea de majorare a pensiilor prevede schimbarea bazei de calcul pentru CAS de la "salariul brut" la "venitul brut", lasand loc unor interpretari."

Alte aberatii contabile, care nu incearca decit, pe masura ce strica intr-un loc, sa repare in altul. Chiar daca nu este recunoscuta ca atare de guvern, aceasta masura de "largire a bazei de impozitare" se traduce, la nivelul contribuabilului, intr-o crestere de fiscalitate. Iar Laffer s-a dovedit destul de aproape. Per total, aceasta extindere s-ar putea sa aiba efectul frectiei la piciorul de lemn. Iar schimbarea bazei de calcul de la salariu mediu brut la venit mediu brut ar putea, mai degraba, sa vina exact in defavoarea cresterii procentuale.

Cam astea sint resursele pe care ministerul finantelor le-a gasit. Nu a gasit, bine-nteles, faptul ca 2% din contributia angajatului (~4% din buget) nu va mai intra in bugetul asigurarilor sociale de stat. ci vor merge catre fondurile private; iar acest procent creste anual cu 0.5%. Sa nu mai vorbim de anuntata reducere a contributiilor, pe cale sa decedeze inainte de a se fi nascut. In schimb ministrul Vosganian a inventat un joc tip perpetuum mobile, prin care acest buget se autointretine. Asa o fi.

Concluzia ar fi urmatoarea: Bugetul public are destui bani pentru a sustine cresterea pensiilor conform legii, daca renunta la alte proiecte. Nu insa si bugetul asigurarilor sociale de stat. Renuntarea insa la proiectele de investitii in infrastructura, spre exemplu, ar duce automat la o racire a cresterii. Iar inflatia poate oricind sa bata la usa. Asta e un scenariu apocaliptic, dar, dupa cum spunea Varujan Vosganian, ii place sa se plimbe cu canistra de benzina prin incendiu.

Concluzia de dorit ar fi insa: Da, bugetul asigurarilor sociale de stat are bani pentru cresterea pensiilor. In limita cresterii salariului mediu brut si a raportului contribuabil/beneficiar.