Benjamin Constant (1767 — 1830). Scriitor şi om politic francez, cartofor şi cuceritor notoriu, Benjamin Constant—una dintre marile figuri liberale ale tuturor timpurilor—întruchipează perfect paradoxul cu care se confruntă liberalismul francez post-revoluţionar: el este în acelaşi timp apărător al principiilor care au stat la baza Revoluţiei şi critic al exceselor sale, susţinător al acesteia împotriva celor care doresc revenirea la Vechiul Regim şi adversar al celor care doresc "aprofundarea" ei.
Născut la Lausanne, Elveţia, într-o familie hughenotă originară din Artois şi rămas orfan de mamă la numai două săptămâni de la naştere, Constant este încredinţat mai multor preceptori împreună cu care călătoreşte în Anglia, Belgia şi Olanda. Va urma cursuri la Universitatea din Erlangen şi, din 1783, la Universitatea din Edinburgh, unde intră în contact cu iluminismul scoţian (Adam Smith, David Hume, Adam Ferguson). Tot în această perioada îşi descoperă pasiunea pentru jocul de cărţi şi începe seria aventurilor sale amoroase, printre cuceririle sale de-a lungul timpului numărându-se Doamna de Stael (o influenţă semnificativă asupra gândirii sale politice) şi Doamna de Récamier.
Primul moment semnificativ al carierei sale politice este numirea ca membru al Tribunatului în 1799, de unde este demis în 1802 ca urmare a opoziţiei crescânde faţă de Napoleon. Urmează o perioadă de exil în Germania, Italia, Belgia şi Elveţia. Menţine în toată această perioadă contacte atât cu emigranţa conservatoare cât şi cu guvernul napoleonian. În cursul celor "O sută de zile", Constant revine în Franţa şi, în urma garanţiilor primite de la Napoleon, îşi ia sarcina de a redacta o Constituţie a Imperiului. După înfrângerea acestuia la Waterloo, este numit în comisia de armistiţiu, spre surprinderea conservatorilor din noul guvern regal care ordonă exilarea sa, măsură suspendată la scurt timp de Ludovic al XVIII-lea. Ales deputat în mai multe rânduri după Restauraţie, Constant se alătură în 1830 "Revoluţiei din iulie", fiind unul dintre cei care îl însoţesc pe Louis-Phillippe d’Orléans la manifestaţia de la Hotel de Ville în ziua de 31 iulie.
Opera sa e vastă şi tratează toate temele majore ale filozofiei politice liberale: egalitatea formală, libertatea, opoziţia comerţ-război, guvernarea reprezentativă, neutralitatea puterii, separaţia stat-societate, supremaţia ideilor.
Cele mai importante lucrări ale lui Benjamin Constant sunt, în ordinea cronologică a apariţiei, Despre forţa guvernului actual al Franţei şi despre necesitatea de a i se alătura, o replică la Reflecţiile lui Edmund Burke apărută în 1796 şi care va provoca răspunsul lui Joseph de Maistre în Consideraţii asupra Franţei ; Despre spiritul de cucerire şi de uzurpare, un pamflet anti-napoleonian publicat în 1814 şi urmat în acelaşi an de Reflecţii asupra Constituţiilor, distribuţia puterilor şi garanţiilor într-o monarhie constituţională; Colecţie completă de lucrări publicate asupra guvernului reprezentativ şi constituţia actuală, formând un fel de curs de politică constituţională, apărută în 1818; Mélanges de littérature et politique, apărută în 1829; Memorii asupra celor 100 de zile, publicată în 1822; Despre libertatea anticilor şi modernilor, cel mai cunoscut text al său, iniţial o conferinţă ţinută la Athénée royal în 1819, publicat apoi în ediţia din 1826 a Colecţiei; în sfârşit, o monumentală lucrare în cinci volume consacrată religiei, ultimele două apărând abia în 1831.
Benjamin Constant moare în data de 8 decembrie 1830, fiind înmormântat cu funeralii naţionale. Cea mai concisă formulare a crezului său politic şi filozofic este dată în prefaţa pentru Mélanges de littérature et politique :
"Am apărat patruzeci de ani acelaşi principiu : libertate în toate – în religie, în filozofie, în literatură, în industrie, în politică; şi prin libertate înţeleg triumful individualităţii, atât asupra autorităţii care ar vrea să guverneze despotic, cât şi asupra maselor care reclamă dreptul de a aservi minoritatea majorităţii."
Resurse
- Principles of Politics (PDF)
- “Des effets de la terreur” (1797)
- De la liberté des anciens comparée à celle des modernes
- De la force du gouvernement actuel de la France et de la nécessité de s’y rallier (1796)
- Biografie Marcel Stoessel, Université de Génève
- Portrait intéléctuel par Emile Faguet
- Institut Benjamin Constant de Lausanne
